joi, 20 august 2015

Carla-Maria - jurnal de 18 luni

Iubita mica implineste astazi 1 an si jumatate!

18 luni minunate de suricata pufoasa! 

De la ultimul bilant, bifam mersul biped independent la 15,5 luni, exact ca si surioara sa. Acum, chiar alearga intr-un stil tare simpatic, clatinat, cu manutele agitandu-se in stanga-dreapta!
La petrecerea de mot, a ales de pe tavita rujul, pixul si creionul!
6 dinti si 3 maselute! 12 kg si cam 85 de cm, peste standardul surioarei sale Liz, la aceeasi varsta.  
o adevarata pufosica, gratie, probabil lapticului de la mami, pe care il mai primeste doar noaptea. Papa si mancarica solida, mai ales de cand am renuntat la mesele de lapte de peste zi (la 16 luni), fiind fan supica. Nu are o mancare preferata (cum au alti copii: iaurt, fructe, branzica), nu ii place ceva in mod deosebit, astfel incat sa stiu ca nu ar refuza niciodata. Oricum, respect regula fara sare si fara zahar pana la 2 ani (cu mici excptii: concedii/iesiri la restaurant). Nu are acces la dulciuri (gusta uneori din cozonac facut in casa sau chec, etc si foarte rar pufuleti si biscuiti cumparati, insa fara creme). 
Suric mic intelege tot, executa comenzi de genul (adu-mi rochita, du-i asta Elizei, etc), vorbeste foarte mult in bebeluseasca, pronunta clar: mama, mami, tata, deea, da, mea, nu, papa, nani, unu, un fel de alo, dii-dii (spre deosebire de Liz care avea un vocabular foarte dezvoltat la aceeasi varsta).
Ii place foarte mult sa fie cocheta, doar o are pe Liz model: imi cere mereu sa ii prind codita, sa ii asez bratarica la mana, probeaza singura toate hainutele (e foarte haioasa cum se imbraca ea cu slipii si chiloteii Elizei)!
Nu doarme niciodata mai mult de 45 de minute ziua (are cam 1-2 somnicuri pe zi), ii place enorm sa se joace cu apa (toata ziua toarna dintr-un pahar in altul, dintr-o sticla in alta), desigur, prin toata casa :), mananca singurica cu lingura si furculita inca de la  1 an  (a fost haos la inceput, dar a meritat). 
Relatia cu surioara ei  Liz  este foarte frumoasa! Se iubesc, se pupacesc, se mobilizeaza una pe alta la prostioare (tipa , sar in pat, arunca jucarii), dar si la facut curatenie (sters praful, strans jucarii), se incaiera desigur de la orice, se mai si imping, pisca/musca, intocmai ca fratii :) Nu sunt insa geloase una pe alta. Recunosc ca si eu le-am imprimat de mici ideea ca eu am 2 copii si ii iubesc la fel. Peste tot le-am luat cu mine pe ambele, am dormit cu ambele, nu am ales niciodata sa petrec timp numai cu una din ele (oricum nu aveam cu cine sa o las pe cealalta). Liz este surioara mare perfecta: are un simt didactic extraordinar fara de Suri, o invata tot, ii explica mai bine decat as face-o eu, are grija de ea, o imbraca/incalta, ii schimba pampersul uneori, o hraneste, o alina cand plange: bibilic mic, nu mai plange, sunt cu tine! vine mami imediat! Are si Liz momentele ei de cand se enerveaza si ii striga: Off, Suri ce esti! esti urata! esti prea mica!, insa asta se intampla numai cand suricata ii strica operele de pictura, lego etc. Insa, de multe ori, Liz este diplomata si imi spune: mami, hai, du-o la nani, ca e obosita!, atunci cand vrea sa scape de suricata.

felicitarea din partea lui Liz pentru surioara ei


Suri e cel mai iubitor, pupacios si sociabil copil pe care il cunosc. Sta la toti in brate (chiar si la necunoscuti), imparte pupici in stanga si in dreapta, te imbratiseaza cu manutele ei pufoase strans-strans, te intampina la venire, te conduce la usa la plecare. Liz nu era asa deloc, la varsta asta nu statea decat la mine in brate, nu pupa nici macar bunicii (nici acum nu e foarte pupacioasa). Si Suri are desigur inca teama de abandon specifica varstei, cand vine vorba de mine, ma urmareste peste tot prin casa ca o umbra, mai ales cand nu e Liz acasa, insa nu plange cand plec fara ea, in rarele momente cand reusesc sa ma duc la manichiura, de exemplu, singura, fara ele. 
Ii plac enorm copiii: pe Liz o adora de-a dreptul, iar pe verisoara sa mica, Aida, o iubeste tare mult: mereu o mangaie, o imbratiseaza si o pupaceste protector.
La multe lunite frumoase si sanatoase, iubirea mea mica!

vineri, 13 martie 2015

Iubita mea de 3 ani 9 luni si o saptamana!


Iubirea mea! De mult timp voiam sa iti scriu, am atatea lucruri de spus, lucruri pe care ti le spun si acum, zi de zi, dar si lucruri pe care ti le spun in gand si pe care vreau sa le stii atunci cand vei fi mare, mare...asa ca tati, cat blocul de mare, cum spui tu cand glumesti!

Esti o fetita minunata! Mi-nu-na-ta! Esti exact asa cum mi te imaginam, ai exact temperamentul care ti se potriveste, unul exploziv de-a binelea, temperament pe care nu prea l-ar fi ghicit nimeni pana pe la 8-10 luni ale tale, cand toti te caracterizau a fi un copil tare linistit si comod! Poate pentru ca te-ai hotarat sa mergi singurica tarziu, atunci cand ai fost tu sigura 100% pe tine. Abia la 15.5 luni ai facut primii pasi singurica, erai la locul de joaca cu si mami si tati si ne-ai aratat tare mandra ca stii sa mergi perfect. Ai facut cativa pasi si atat. Pana la 16 luni iar pauza...insa dupa 16 luni ai mers perfect, nu ai cazut niciodata, nu ai mers pe varfuri.
Acum la 3.9 ani ai tai esti deja omuletul meu de incredere, de baza! Esti cu adevarat un partener tare bun de discutie (vorbesti foarte bine de pe la 2 ani)! Cu siguranta si rolul de surioara mai mare a suricatei Carla Maria (de 1 an) te-a responsabilizat, pe de o parte, iar pe de alta parte, te-a facut si mai dependenta de mine...Ciudat ca spun asta, cand tu esti atat de independenta! Ai momente cand nu mai stii sau nu mai poti sa te imbraci singura, sa te dezbraci, sa mananci, sa iti iei sosetele, cand esti si tu un bebelus :) si ai momente cand tii toata lumea in loc pt ca trebuie sa iti prinzi tu singura parul sau sa iti iei strampii, fara sa accepti cel mai mic ajutor. Esti o perfectionista!
Ca si prietenul tau cel mai bun, Alex (verisorul tau, twin-ul tau) ai anumite fixisme legate de punctul perfect in care trebuie sa se aseze pe degetul mic bulina si cusatura imaginara de pe soseta, etc. Oricum, sosetele sunt marea noastra provocare!

Am incredere deplina in tine! Inca de dinainte de 2 ani, stiu ca te pot lasa singurica cateva clipe, fara sa imi fac griji. Nici cand erai mica nu te apropiai de aragaz, de prize, de sertarul de cutite, de sertarul de medicamente, de fierul de calcat, nu bagai nimic in gurita. Ti s-a explicat ca te pot rani si ai inteles asta foarte usor. Acum, cand esti deja mare, te las fara probleme singura in camera cat o culc pe surioara ta, fara sa imi fac griji de genul acesta.
Aveai cam 2 ani si 10 luni cand te-am lasat in fata scarii, de paza langa caruciorul suricatei pt cateva minute (timp in care am urcat pana in apartament, sa iau un dosar important pe care il uitasem. Nu aveam alta solutie, ar fi trebuit sa pun iar caruciorul in masina si sa urcam toate trei, apoi sa coboram si iar sa scot caruciorul etc). Nu ai lasat pe nimeni sa se apropie de carut, tineai mainile pe manerul lui foarte sigura. Cand doamnele de la bloc de intrebau daca le dai lor surioara, sa ti-o ia acasa, tipai foarte categoric, aruncandu-le vestita ta privire incruntata: Nuu, niciodata, e a mea!

Iubire, esti si mica esti si mare! Te vad mare pt ca am acum termen de comparatie, pe suricata, insa uneori te vad mica, mica de tot...mai ales cand iti tii strans la piept, in brate, jucariile preferate (Mickey, Minnie sau maimutica Bubu) sau cand faci boticul tau de maimutica si iti dau lacrimile instant si spui cu glasiciorul tau: vreau sa dorm numai cu mami! Vreau sa stau toata ziua cu mami! Mami, esti cea mai buna! Esti cea mai bunica!(iti plac diminutivele)... mai si vii si aplici pupici infiniti pe mana sau pe obrazul meu!...ah, aproape mereu cedez :) Esti o actrita desavarsita si uneori, stapanesti perfect arta discursului, probabil invatata si de la Alex! Spun, uneori, pt ca alteori te trezesti in postura de sora vitrega a Cenusaresei: Acum, am spus acum, vreau apa acum! Tot tu, remediezi situatia uneori: Upsi...te rog frumos! 
Talentul actoricesc este evident si atunci cand ne jucam de-a inversatul rolurilor: Tu esti mami si eu sunt Deea!
Stii sa iti faci singura baie, de mult timp sarcina nostra este doar sa te introducem si sa te scoatem din cada. Tu singurica te speli, te joci, iti faci baie pe cap, iti clatesti parul, te usuci cu foehnul, te imbraci...Tot tu stii sa mananci singura extrem de frumos si de simandicos, inca de pe la 1.6 ani. Nu mananci cu mana, nu faci firmituri, nu te murdaresti pe haine sau la gurita...ca o printesa adevarata!
Iubire, tu chiar esti printesa...Chiar ai aceasta proiectie despre tine! Jocul tau preferat este de-a printesa...te imbraci singura de cateva ori pe zi (asta zilnic) cu una din cele 2 rochite de printesa pe care le ai, iti pui strampii, iti pui pantofiorii cu tocă (cum spui tu extrem de simpatic la toc – sunt de fapt niste pantofiori de fetita cu un usor toc barbatesc de 1 cm), iti pui coronita cu urechi de Minnie sau coronita de printesa si defilezi prin casa, facand reverente si cerand uneori sa ti se faca intrarea oficiala : bine ai venit, printesa Deea!

Esti o fetita tare desteapta! E nevoie sa ti se arate/spuna un lucru nou doar de 2-3 ori si il retii perfect. Asa ai invatat de pe la 3.6 ani sa numeri pana la 100, stii tot alfabetul (il reciti ca pe o poezie), dar si recunosti toate literele, stii sa scrii cateva cuvinte cu litere mari (cu pixul), dar si cu litere mici (pe tableta). Cand accepti sa dormi cu tati (cam rar), aveti mereu, inainte de nani, jocuri de matematica si logica. Deja stii sa faci in minte (nu pe degete) exercitii de matematica de scaderi si adunari.
Ai face orice sa nu dormi (deja de la 3.6 anisori ai renuntat la somnul de pranz, pe care doar cand esti la gradinita il mai ai)! 
Iti place foarte mult sa pictezi, sa desenezi (esti un adevarat talent cand vine vorba sa ii desenezi pe Mickey&Minnie), sa dansezi (copiezi foarte fidel coregrafiile). 

De dansat se poate dansa numai cu fustita sau rochita...cand auzi muzica, fugi repede sa te imbraci cu una din ele. Oricum, tu de pe la 1 an iti alegi singurica hainutele...acum in fiecare seara trebuie sa stam sa alegem impreuna hainutele pentru gradinita si mereu ai ceva de obiectat si negociat: pana si sosetele trebuie sa se asorteze, si maioul, tot. Foarte rar accepti sa te imbraci cu pantaloni...chiar si iarna, pe ger, tu mergeai la gradinita cu rochita si strampi (peste care iti puneam niste pantalonasi sa nu ingheti pana la masina).




Pe cat de printesica vrei sa fii in ceea ce priveste tinuta, pe atat de incapatanata esti! Ti s-a explicat de multe ori ca nu hainutele, nu rochita te fac printesa, ci comportamentul...stii foarte bine ca o printesa nu tipa, nu vorbeste urat, nu loveste! :) Oricum, esti genul de printesa-maimutica Minnie, nu genul de printesa feminina Sophia, din desenele animate! Cuvantul cate te caracterizeaza cel mai bine este: ghidusa!
Ghidusica mica, te iubesc! 




vineri, 20 februarie 2015

Carla-Maria - jurnal de 1 anisor!


Astazi, 20 februarie 2015, Carla-Maria, suricata noastra minunata, implineste 1 anisor! 

S-a nascut la orele 21.24, intr-o zi de joi, cu 3200gr si 49cm. Acum are 10250 gr si 77 cm, depasind-o in greutate pe surioara ei, Izzie Lizzie, la aceeasi varsta. Oricum, a luat bine in greutate si inaltime, de la ultimul bilant, cel de 11 luni. 

4 dintisori (incisivii centrali), unul dintre ei abia aparut de 3 zile.
Inca nu merge singurica (nici nu aveam astfel de asteptari, avand in vedere ca Liz a mers la 15.5. luni, dar mai ales avand in vedere ca nu am exersat niciodata mersul cu ea, am lasat-o pur si simplu in ritmul ei). Se ridica insa singura la pat inca de la 10.5 luni si merge binisor singurica, tinandu-se cu 2 maini sau chiar cu una singura, de pat. Daca insa dai sa o tii tu de sub brat sa ii ghidezi mersul, isi ridica foarte comic piciorusele in aer sau se prelinge in fundulet. Vrand-nevrand e dependenta de bratele mele.

Nu a invatat inca sa se dea jos singurica din pat si nici sa se urce.
Stie urmatoarele cuvinte: mama, tata, baba, dada, dă, bau, Dee (surioara Deea), nie (nu), nani. Stie sa faca bravo, cucu-bau, stie sa dea pupici foarte dulci, cu buzele usor deschise. Te ia de gat cu o mana si iti aplica o stampila, zambind ghidus in coltul gurii.Are un mod fantastic de a-ti lumina ziua, doar zambind cu ochii ei mari si migdalati. Daca iti mai dezvaluie si dintisorii de iepuras, intr-un zambet larg, esti cel mai fericit om.

Ii plac pixurile (stie sa le si foloseasca pe foi, pe carti, pe parchet, pe tabla magnetica), ii place muzica (recent are si un stil leganat de a se manifesta cand aude o melodie), ii plac, desigur, gadget-urile (telefon, mouse, laptop), cablurile si incarctoarele (pe care le-a ros incontinuu), prizele, ii place sa faca mancarica (la masa ii dau si eu o lingurita si un castronel si amesteca in el ca la omleta). 
Nu are o mancarica preferata, de cateva zile a inceput sa mai pape si ea ceva, ca pana acum manca maximum 2 lingurite. 
E o minunatie de copil incapatanat (cred ca o depaseste pe Liz, care este etalon in ale personalitatii puternice).


O sa revenim cu poze de la petrecerea de motz, probabil dupa sarbatorile de Paste. Abia astept sa vad ce obiecte o vor tenta pe suricata!
La multi ani, Suri! Te iubese mama, te iubeste tata, te iubeste Deea...te iubeste o lume intreaga!


marți, 20 ianuarie 2015

Carla-Maria - jurnal de 11 luni

Inca un hop si o motzam :) Avem de unde taia :)


Astazi, 20 ianuarie 2015, suricata implineste 11 luni!
O minune de maimutica de 9800 gr si 75 cm, cam cat  Eliza, la aceeasi varsta, asta desi a avut numeroase viroze (toate tratate doar cu antitermice, daca era cazul, cu aerosoli, aspirat muci si atat). 
Oricum, mancarica nu-i prea place, tot lapticul este baza.
3 dinti: 2 incisivi centrali jos si unul sus.

 - prima intalnire in persoana cu Mos Craciun


 - la 10.5 luni s-a ridicat pentru prima data singura in 2 labute la pat. In ultimele 2 zile se ridica permanent, avand o pozitie corecta, dreapta.

 - incearca sa faca pasi tinandu-se de pat sau de mainile noastre, insa nu prea reuseste. Face vreo 2-3 foarte timizi, aerieni, ca si cum ar pasi in spatiu :)
 - stie urmatoarele cuvinte: mama, tata, dada, da, dede (probabil tot un fel de Deea - surioara ei) baba, na-na (nani) bau, gaga.
 - face cucu-bau si bate din palme, danseaza cu mainile in sus cand aude muzica, da un soi de pupici uriasi si lipiciosi cu gura deschisa.

Nu este ceea ce ai numi un copil precoce in ceea ce priveste capacitatile mobile, asta si pt ca noi am fost foarte stricti: pana la 6 luni nu am tinut-o in fundulet nici macar pt o poza :)
In ultima luna a facut inca un set de analize (pt a treia oara - de control si de monitorizare a nivelului de fier si ca), fiind foarte-foarte curajoasa, nici o lacrima varsata (recomand Medlife Favorit - au un centru de recoltare special pt copii, cu asistente extrem de pricepute. In plus aici poti recolta analize si gratuit cu bilet de trimitere de la medicul de familie).
Doarme de 2 ori pe zi (in total maximum 2 ore, uneori nici atat, depinde de drumurile pe care le avem de facut). Papa teoretic 3 mese solide pe zi, insa in cantitati minime (2 linguri la o portie si nici pe alea), prefera lapticul de la mami. Noaptea se trezeste pt laptic de cel putin 3-4-5 ori, insa papa in somn si nani la loc. Mesele ei solide exclud inca (si asta va fi astfel pana la 2 ani) sare, zahar, cerealele din comert, biscuiti, pufuleti si chiar paine (foarte rar molfaie cate o coaja). Ea are mancarea ei separata, mananca cu noi la masa insa nu ii dau sa guste din ce papa Deea sau noi (nu consider ca o lingura de ciorba de care mancam noi ii face rau,  insa nici nu are valori nutritive esentiale, in plus chiar nu vad sensul de a o familiariza cu gust sarat sau dulce). Desi noi mancam in fata ei, niciodata nu a manifestat asa-zisa pofta, nu s-a intins dupa ciocolata mea, de exemplu (cu siguranta mai tarziu, pe la 18 luni o va face). De asemenea Eliza stie si ea foarte bine ca bebelusii nu au voie sa pape anumite lucruri si niciodata nu i-a dat ceva interzis. Este o surioara mare foarte responsabila (diferenta este de 2.8 ani).

Este in continuare innebunita dupa Deea, o cauta mereu cu privirea prin casa, este umbra ei :) Deea ii acorda mult timp, se joaca cu ea, o invata una-alta, ii explica, ii arata, are insa si uneori grija sa o impinga sau sa ii fure jucaria din mana, mai ales atunci cand suricata ii strica puzzle-ul sau ferma de lego duplo abia construite: offf, Suri ce esti!!!  
Spre motz inainte!!!