duminică, 21 decembrie 2014

Carla-Maria - jurnal de 10 luni

Ieri, pe 20 decembrie 2014, suricata minunata a implinit 10 luni frumoase. Si soarele s-a aratat mai toata ziua, a fost o zi superba!
Vreo 9200-9300 grame si 73 cm  (nu am masuratorile exacte, ci de acum 10 zile). Cam tot cat bifa si surioara Izzie Lizzie la aceeasi varsta. Ar fi avut si mai mult in greutate sigur, daca in ultima luna nu ar fi trecut prin 2 viroze agresive (cu tuse puternica), care au facut-o sa nu pape decat laptic de la mami. Cred ca pana la 10 luni suricata a bifat cam 8-9 viroze, aduse de surioara ei de la gradinita (unele foarte urate, chiar cu febra 40, altele cu febra moderata, insa cu tuse urata, gat rosu, cu nopti in care am plimbat-o in brate, tot timpul, numai sa doarma un pic - pe toate le-am trecut insa cu bine, fara altfel de tratamente decat antitermice, peste febra 38.5-39, aerosoli cu ser fiziologic, aspirat mucozitat si tantum verde!!! ).
Un dintisor - unul singur, aparut la 9 luni, incisivul central inferior. Asteptam si perechea.



La capitolul mancarica, inregistram un regres...Luna aceasta a trait mai mult cu laptic. Oricum, portiile ei de mancarica solida sunt reduse cantitativ, maximum 2 linguri. Mai papa si bucati: struguri, mar, mandarine, fasii de legume, fasii de carnita, rosii, dar la stadiul de molfaiala.
Este cel mai sociabil copil: daca e in vizita sau daca are persoane pe langa ea (inclusiv straine) nu-i trebuie nimic, ar rezista fara somnic si fara mofturei o zi intreaga. Daca e lasata singura macar 2 minute, protesteaza, te cheama. E in stare inca sa adoarma oriunde: in zgomot si muzica, insa daca o tii in brate, sau, mai rar, in scoica, asteptand-o pe mami sa iasa de la dentist, de exemplu. Inca nu a capatat teama majora de abandon: accepta in continuare sa stea in bratele oricui, chiar ale unui strain...cand are nevoie insa de mami (cand ii e somnic, mai ales), ma striga atat de induiosator: Mam! accentuand ultimul M.
Stie urmatooarele cuvinte: Mam, da, ia! ia! (probabil tot o varianta la Dia, adica Deea - asa cum o mai strigam noi pe surioara ei), dada, tata (rar pronunta clar ta-ta).
Luna ceasta a inceput sa mearga in 4 labe, insa maximum 4 pasi :)) apoi renunta si adopta mersul stil omdia, taratul pe coate, asa cum facea si surioara ei.


Se ridica de jos in fundulet singurica de vreo 2 luni, nu se ridica insa la patut (pt ca nu sta acolo nici macar 2 minute), incearca sa se ridice la pat sau canapea, se trage de cearsaf, insa nu a reusit pana acum. Sta insa foarte mult in 2 labe, sprijinindu-se de pat cu mainile. Are timp maimutica! Eu nu am grabit-o niciodata, nu am exersat cu ea niciodata statul in 2 labute, abia la 6 luni am asezat-o in fundulet (pana atunci a stat numai la orizontala). 
E innebunita dupa cabluri si gadget-uri. Vaneaza oice telefon, laptop, mouse, aparat foto, etc. A ros cu gingiile toate incarcatoarele din casa, pe care le-a si stricat. Se mai joaca mult cu lego duplo, dar cel mai mult ii place joaca cu Liz si cu verisorii. In continuare, Liz e preferata ei, singura persoana care o poate face sa rada in hohote dulci, oricand si oriunde.
Spre motz, inainte!!!