sâmbătă, 20 septembrie 2014

Carla-Maria - jurnal de 7 luni

Astazi, 20 septembrie, de ziua mamicutei mele, suricata mea mica a implinit 7 luni! 
7900 grame si 69 de cm, un pic mai mica si mai slabuta decat surioara ei, la aceeasi varsta. In ultima luna a luat doar 120 de grame si a crescut doar 1 cm, dar recuperam noi. Nu are nici un dintisor inca si nu sunt semne ca vor aparea prea curand.



Are o luna de cand am inceput sa exersam statul in funduet, asa ca singurica nu sta decat sprijinta de perne. De vreo 3 saptamani am inceput si diversificarea, insa suricata nu pare a fi fan mancarica. Nu a incercat decat fructe si legume, insa abia-abia papa cateva lingurite de piure de legume...fructele nu o atrag mai deloc, pentru moment.
Se rostogoleste si se intoarce pe loc in pat toata ziua, ba chiar da semne ca va merge si in 4 labute destul de curand (spre deosebire de Izzie Lizzie care nu a reusit acest lucru decat pe la 1 an, ea fiind fidela mersului omida).
Face niste triluri extrordinare toata ziua, uneori si noaptea daca ii sare somnicul: da-da, un fel de ta-ta, da-ia si ga-ga. Nici urma de ma-ma inca. 
Este o minune de copil, nu plange decat daca este foarte obosita, insa de obicei, reuseste sa adoarma ca pe front, oriunde, mai ales ca mami o cara peste tot, chiar si pe la politie, service, dentist, etc. 
Cel mai mult o place pe Deea, surioara ei (Izzie Lizzie). Daca ea este in camera, numai pe ea o urmareste cu privirea, ii zambeste cu ochii ei mari de chinezuca si rade in hohote la toate giumbuslucurile de clovn pe care Deea le pune in scena. 
Se culca prima din casa, pe la 7.30 de cele mai multe ori, si se trezeste  tot prima, pe la 6-6.30. Primul lucru pe care il face cand deschide ochisorii este sa-mi zambeasca si apoi o cauta pe Deea in pat (dormim toate trei in acelasi pat), ii cauta mana si o mangaie pe par (uneori o mai si trage), lucru ce ma ajuta enorm cand ma chinuiesc sa o trezesc pe maimutica mare pentru gradinita.
La multe, multe lunite inainte, toate frumoase si insorite ca ziua de azi, sufletelul meu mic!


joi, 18 septembrie 2014

20.02.2014 - ziua nasterii suricatei Carla-Maria

post scris pe Baby Gogoshel Blog

Bine ai venit pe lume, Carla Maria!

Bine ai venit pe lume, Carla Maria, alias Suri! adica Suri(cata) nr. 2, surioara mai mica a lui Fitzi!
Ziua de ieri, 20 februarie 2014 a fost o zi tare frumoasa, dar cu emotii pentru noi! La ora 21.24 a venit pe aceasta lume o fetita superba, de 3,200 kg si 49 de cm, care seamana aproape identic cu surioara sa mai mare, Fitzi!
Mamica ta a fost o adevarata curajoasa!
Te iubim, Suri!






Data de 20 februarie in istorie

1872 - S-a deschis Muzeul Metropolitan de Artă din New York
1924 - S-a născut Eugen Barbu, scriitor, scenarist, publicist, membru corespondent al Academiei Române, laureat al Premiului Herder, în anul 1978; a fost redactor-şef al revistelor "Luceafărul", "Săptămîna" şi director al săptămînalului "România Mare" (m. 7 septembrie 1993) ("Groapa", "Principele")
1938 - A debutat, la postul de radio Bucureşti, Maria Tănase
1938: A fost decretata o noua Constitutie, promulgata la 27 februarie 1938, prin care se introducea dictatura regala a lui Carol al II–lea (1930–1940) si sfarsitul regimului parlamentar.
1967 - S-a născut Kurt Cobain, liderul formaţiei rock "Nirvana"

Dar pentru noi ai tai, data de 20 februarie va fi mereu ziua in care a venit pe lume Suri!

Izzie Lizzie - jurnal de 1 an si 3 luni

Cele 15 lunite frumoase au fost sarbatorite de Izzie Lizzie la mare! A gustat (la propriu chiar) pentru prima data nispiul si apa sarata, dar tareeee buna! Desi nu merge inca singurica (a avut curajul sa faca un singur pas singurica), Izzie Lizzie s-a descurcat foarte usor in a ne dirija toata ziulica spre apa....i-a placut la nebunie in apa! S-a distrat de minune cu verisorul Gogoshel, pe care il striga (chiar si in somn) Ale! Ale!

  - 10,1 kg si probabil 81 de cm!
- aceeasi 4 dinti si o strungareata...fara semne ca ar mai aparea vreunul curand!

 Desi Izzie nu e foarte precoce in ale mersului, dupa cum se stie :)), castiga bile albe la capitolul vorbit. Stie foarte multe cuvinte, pe unele le pronunta impecabil, altora inca nu le-am descoperit semnificatia:
- mama, tata, da, dã, alo, ham-ham (saluta de fiecare data cateii de la bloc...dar si pisicile si vrabiutele, cu acleasi apelativ), dii-dii (calutul), vrum-vrum (masina), papa, pa-pa (facand si cu manuta in acelasi timp), caca, apa, nana (laptic si nani), duck (duck tv), bebe, Ale (verisorul Alex), ape-te (apune cand vrea sa ii deschizi capacul la o sticla), bãi (baie cel mai probabil);
A inceput sa imite foarte bine cam tot ce vede (ups!): se demachiaza odata cu mami, se spala pe dinti (exerseaza cu o periuta), stie sa isi puna singurica pe cap palariuta/bentita/clamita, ochelarii, papuceii, sosetele (nu reuseste dar le stie locul), se imbraca singura intr-un mod foarte haios (isi pune uneori pe cap pantalonii...dar apreciem efortul), se piaptana, isi sterge singura urechile cu un servetel...cand primeste comanda :))), se simte ca pestele in apa la volanul masinii (stie foarte bine unde e volanul, unde e schimbatorul de viteza, cand o intrebi), stie sa pape cu furculita (foarte bine) si cu lingura (aici asa-si asa).
- mai nou e innebunita dupa urcat si coborat trepte (ar sta la aceeasi treapta si o jumatate de ora: sus-jos, sus-jos);
- ii place la nebunie sa se joace prin casa cucu-bau, v-ati ascunselea dupa perdea, prinselea in 4 labe cu Alex;
- e cea mai incapatanata maimutica, are un stil innebunitor de-a binelea de a se arcui, arunca pe spate si da cu capul/fundul de pamant, de nu o poti tine in brate;
- da cei mai dulci pupici din lume, lipiciosi si surprinzatori...cand ii ceri, cand ii e dor de tine, cand place o persoana necunoscuta...si mai ales cand primeste mustruluieli!

 Deschidem pariurile: oare la cate luni va merge Izzie Lizzie?!
 
 
 

Izzie Lizzie - jurnal de 3 anisori

6 iunie 2014

3 anisori! La multi anisori, iubita mea!

 

13,8 kg si 100 de cm de maimutica sugubeata! Poate ar fi ajuns la 14 kg, daca nu ar fi trecut printr-o enteroviroza iar. O maimutica zvelta, o scobitoare..cum rade si ea! O geamana veritabila, o incapatanata si o ambitioasa si o cocheta...ca doar de pe la 1 an are un cuvant de spus in privinta tinutei ei...o zambareata si o ghidusa!

Cand isi pune ceva in cap, nu se lasa pana nu face perfect si se supara tare mult daca intervii sa o ajuti. Asa a renuntat singurica la suptul degetelului acum vreo 9 luni, asa a invatat sa se imbrace si sa se dezbrace singura, sa se incalte, sa inchida fermoarul, sa se spele singura pe cap cu samponel (practic isi face baia singura), sa isi prinda parul intr-o codita, doua sau patru, cu omidute (imi prinde si mie sau lui tati) sa se spele corect pe dinti (miscarea sus-jos la incisvi o stie perfect), sa isi curete dintii cu ata dentara (desi...fie vorba intre noi, nu are nevoie, pt ca are dintii de lapte foarte rari, cu strungarete intre ei), sa impatureasca hainutele corect...

E capoasa rau de tot...De exemplu, nu prea am facut progrese la capitolul siropel (ea nu bea decat apa si lapte...rar suc de portocale...de vreo 2 luni zeama de compot; si impartasania la biserica o refuza categoric). Nici 3 saptamani nu au trecut de la ultimul episod in care 4 adulti si verisorul Alex (pe care il venereaza pur si simplu) au incercat, fara succes, o jumatate de ora sa o convinga sa ia nurofen. Nici cu forta nu i-l poti da, nici cu promisiuni sau alte negocieri...cand nu vrea, nu vrea...a luat abia dupa ce m-am suparat eu foarte tare pe ea...asta ca a doua zi sa se serveasca singurica din sticla cu panadol ?! 

Nu este foarte ordonata cu jucariile ei, noi i-am cam permis sa faca din casa un adevarat loc de joaca (pana acum ceva timp aveam un tobogan in sufagerie). I le-am mai strans in cutii, insa lego si puzzle-urile sunt la loc de cinste. Ii plac enorm puzze-urile, are o memorie vizuala extraordinara, vede o piesa si stie de unde este, de exemplu de la fundita lui daisy (avem puzzle-uri numai cu mickey si minnie). Face singura puzzle-uri de 50 de piese...Pe cele de 100-160 piese le facem impreuna.

De pe la 2 ani stie sa numere pana la 10. Intre timp a invatat sa numere si in engleza, stie culorile in engelza, recunoaste toate cifrele, recunoaste numai vreo 6 litere, stie alfabetul pana pe la G si il scrie numai pe A. Ii place sa cante, sa danseze si sa deseneze.

E tot prietena cu doctorii, chiar ieri auzindu-ma pe mine ca vreau sa ma duc sa imi fac analizele, cersea si ea: vreau si eu!!! La perfuzia de acum o luna din enteroviroza, nu a protestat deloc, s-a uitat interesata cum i-o fixau si a stat 2 ore cumintica, pe scaun, in cabinet, legata de ea, uitandu-se la tableta! 

cel mai bun prieten al ei este insa verisorul Alex! il adora! toata ziua se autoinvita la el acasa, vrea sa il sunam, sa se intalneasca...



I-am surprins de multe ori imbratisandu-se ca 2 pensioanari si  facandu-si declaratii de dragoste frateasca:Ales (asa ii spune ea), te iubesc, esti prietenul meu!...asta pentru ca in secunda urmatoare sa se certe si chiar sa se bata..un adult nu le poate face fata amandurora cand se bat, nu ii poti desparti! se inghiontesc si pe la spate, se imping, se trag de par, se ciupesc, se musca, isi dau pumni...dar nu stau mult suparati! se aliaza impotriva celorlati, ba chiar si a mezinului din clan, minunatul Nicky...pe care il cam marginalizeaza in jocurile lor (pe motiv ca nu stie sa vorbeasca prea bine). Au glumele lor neintelese, uneori stupide: acum 2 zile radeau de Suricata, pe motiv ca ii miroase gurita a laptic...sau spuneau despre o banana prea coapta ca a facut kk pe ea!



 3 anisori minunati...
1 an si o luna de cand este scoler cu acte in regula, ne pregatim acum de urmatoarea etapa, gradinita. Stie deja ca va merge la o scoala noua, unde vor fi copiii mai mari, ca ea...nu si bebelusi care nu stiu sa vorbeasca. Ea vorbeste perfect in fraze de mult timp (de aproape 1 an), cu tonalitatea aceea de ratusca draguta si uneori cu anumite cuvinte carora le amesteca silabele intr-un mod tare simpatic (spune de exemplu cociolata, togoban).
3,5 luni de cand are un rol nou in viata ei, acela de surioara mai mare pentru suricata Carla Maria, pe care o iubeste enorm. Si-a insusit singurica anumite responsabilitati fata de Suri (ii canta cand e suparata, ma anunta cand regurgiteaza, o distreaza, ii pune muzica la caruselul de la patut, ii arunca punguta cu pampers la gunoi, vorbeste uneori in soapta cand doarme suricata), ii si confisca suzetele (pe care oricum nici unsa din maimute nu stie sa le foloseasca) sau zdranganelele, mai are si grija rareori sa o ciupeasca usor sa sa o traga de ciuf (dar foarte rar, dintr-o anumita gelozie perfect de inteles).



Tot ca un adevarat geaman sau poate, pur si simplu, ca o adevarata maimutica, Izzie Lizzie este foarte lipicioasa si iubareata...imi spune: mami, vreau sa te iubesc! vreau in brate! vreau sa iti dau pupici multi! cand sunt suparata pe ea ca a facut o nazdravanie, vine tiptil-tiptil cu ochii mari de Minnie, cu genele fluturande si cu zambetul de strengar si ma intreaba: mai esti suparata?! sau iti arunca o furtuna de pupici cu buzele tuguiate! Alteori, isi incruciseaza bratele la piept, pune un botic luung si spune: hmm, nu vreau sa bobesc cu tine! sunt suparata! hmm! deloc nu bobesc cu tine!
o adevarata ghidusa! nu ca e a mea, dar chiar e simpatica foc!
la multi ani, iubirea mea!

Izzie Lizzie - jurnal de 2 ani si jumatate

6 decembrie 2013
La multi anisori, maimutica mea! Astazi de mos Nicolae, Izzie Lizzie implineste 2 ani si jumatate! 12,5 kg si vreo 95 de cm! Aproape toti dintii, fara ultimul rand de maselute, care e asteptat acum.
E o maimutica foarte ghidusa, foarte incapatanata si foarte cocheta. Nu sta in casa fara rochita, nici nu doarme fara asa ceva. Are intotdeauana un cuvant de spus in ceea ce priveste hainutele sau incaltamintea pe care le poarta, asta de pe la 1 an si un pic, de fapt. Are un zambet minunat de iepuras in care isi arata dintisorii, dar si un botic lung foarte impresionant de maimutica suparata.



E foarte ambitioasa, cand isi pune ceva in cap, incearca pana ii reuseste, chiar daca se enerveaza ca nu ii iese la inceput.
Pot spune astfel cu mandrie ca de aproximativ o luna printesa Deea a renuntat la suptul degetelului ei preferat (cel mare de la mana stangam intotdeauna acelasi), pe care il suge inca din burtica de la mami, lucru observat la ecografia de 16w. Uneori il mai suge foarte putin in somn, fara sa isi dea seama, insa niciodata ziua, constient. Suntem foarte mandri de ea ca a reusit!
Merge la scoala (aka cresa, de altfel una de stat) inca de pe la 2 ani fara o luna si desi uneori protesteaza dimineata, mai ales dupa pauze de 2 saptamani de vacanta, de cele mai multe ori abia reusesc sa o iau dupa-amiaza acasa. Sta pana pe la orele 17.00 si uneori nu vrea sa plece de acolo pana nu pleaca toti copii. De cele mai multe ori, era primul copil la cresa (asta din cauza programului nostru matinal) si ultimul copil recuperat. Are prieteni si colegi preferati la scoala si imi povesteste de ceva timp ce fac acestia: luca are suzeta, anastasia are si pe mickey si pe minnie cu ea in fiecare zi, un baietel dan a pupat-o pe buze, bogdanel plange, matei nu plange, bia tipa...de fapt imi spune ca sunt doua bia...sunt 2 surori gemene, bianca si andrada!



De departe cel mai bun prieten al ei este Alex, verisorul ei, twin-ul  ei, mai mare cu doar 9 luni, de la care a invatat tot ce-i bun si tot ce-i rau, cum imi place mie sa spun. A invatat de la el poezii si cantecele, sa accepte si reductorul, pe care il refuza, dar si sa faca ghidusii. Se iubesc, se cearta si se bat exact ca 2 fratiori.



Stie de multe luni de acum, de pe la 2 ani, sa se incalte singura cu sosete, sa se imbrace cu bluze,  pantaloni, geci, sa se incalte cu pantofi/cizme/sandale, stie sa prinda codite cu omidutele perfect (stie sa le rasuceasca de cate ori e nevoie pentru a sta bine in par), stie toate culorile, foremel geometrie (cerc, patrat, triunghi), care e stanga si care e dreapta (asta datorita degetelului pe care il sugea), stie sa numere pana la 10, stie sa arate cifrele pana la 10, stie sa impatureasca perfect hainutele, sa se spele corect pe dinti (mai avem un pic de lucrat la miscarea sus-jos a incisivilor).
Nu am scapat defintiv de pampers, in sensul ca are la nani, si ziua si noaptea...inca ne e si noua comod asa, desi cred ca ea e pregatita.
Are preocupari si jocuri de fetita, ii place sa prinda parul papusilor si lui mami, sa prinda clamite, sa calce rufele cu fierul si masa ei de clacat, atunci cand si mami calca, sa le dea papa maimotoilor, sa le puna pampers, sa faca papa la bucataria ei, dar ii plac foarte mult si masinile.
E innebunita dupa clubul lui mickey mouse, in pat cu noi mai sunt in fiecare seara minnie, mickey, nelipstita maimutica bubu, donald, un goofy improvizat, papusa. In fiecare dimineata mergem la scoala cu minnie, mickey si bubu, iar dupa-amiaza venim cu totii acasa.
Incercam sa o mutam in camera ei...impropriu spus incercam, inca nu i-am cumparat pat, urmeaza luna aceasta, insa are deja pregatita lenjeria cu minnie. Incercam sa facem aceatsa mutare datorita surioarei pe care Izzie o va avea peste aproximativ 2,5 luni...care se anunta a fi o maimutica la fel  de incapatanata! Din ce am vazut la eco, isi suge si ea acelasi degetel si seaman foarte bine cu Deea: acelasi nasuc mic si carn, acelasi botic de Bart! Iizzie stie ca mami are un bebe in burtica si ca e fetita...asa a si vrut! Acum sa vedem daca va vrea sa ii si cedeze caruciorul!
E foarte incapatanata, daca nu vrea ceva, nu o poti convinge nici cu rugaminti, nici cu promisiuni sau santaj, nici cu pedepse..nu vrea si pace! Asta se intampla mai ales cand trebuie sa isi ia siropelul, e cosmar! Nu il ia orice ar fi! Ba mai si tipa ca din gura de sarpe si se tavaleste pe jos, se lupta si se zbate, da cu pumnii si picoarele, numai daca ii pomnesti uneori de sirop...asta desi, alteori spune ca e bun si ca il ia, dar numai pana la proba demonstrativa! In schimb e prietena cu doctorii, avea o perioada cand cersea sa ii fac analize, mai alescand ma vedea pe mine! Are si momente cand urla si ea la control sau ecografie, si stunci chiar ca nu o poti convinge cu nimic sa accepte!
Ii e frica de albine....si noi exploatam aceasta temere, mai ales cand se tavaleste pe jos si ii ii spun ca sunt albine sub pat!
Pare unoeri un copil timid la inceput, intai se ascunde dupa mine, apoi te fixeaza cu privirea foarte incruntata, te masoara de sus pana jos si dupa ce te-a analizat si te place, e foarte jucausa si sociabila! Cel mai bine se simte acasa la ea, cu mami si cu tati, unde are in fiecare seara program de dansat, de prezentat moda sau de...alergat goala prin casa!


Izzie Lizzie si boala maini-picioare-gura (virusul Coxsackie A16)

Izzie Lizzie are 1,1 ani. Pana acum, a fost o fetita extreme de sanatoasa, nu i-am dat niciodata antibiotice, nici macar panadol sau nurofen. Nici colici nu a avut, nici cu dintii (are doar 2 – incisivii de jos) nu a avut probleme: febra sau plansete.

Cu o saptamana inainte sa implineasca 1,1 ani, intr-o luni, i-am facut vaccinul Infanrix IPV HIB. In dupa-amiaza cu pricina, a inceput sa faca febra, asociata cu o stare generala foarte proasta: o mica legumica!...mari emotii!Habar nu aveam bine sa ii iau temperatura, daramite sa stiu cum sa ii administrez nurofen cu seringa respective. Toata seara a avut febra 38.5, chiar 39,3 la un moment dat. I-am dat nurofen 5 mg la 8 ore (cred ca doar jumatate a ajuns efectiv in gurita) si i-am pus sosetute inmuiate cu apa+otet in picioruse si comprese reci. Dimineata era ok, ca noua, chef de glume, ne-a trezit cu pupici!

A doua seara, Izzie Lizzie nu a dormit mai deloc, o stare profunda de agitatie. Era clar ca ceva o deranjeaza. Oricum nu a papat mai nimic, nici in ziua 2 (2 biscuitei si vreo 5 cirese), nici in ziua cu vaccinul, dar nu am intrat la banuieli, pt ca Izzie Lizzie este oricum o mofturoasa la mancare. Doctorul din mine a pus diagnosticulJ, avand in minte cuvintele pediatrului din ziua de dinainte : clar de la dinti! Scuza aceasta cu dintii o tot folosesc de la 6 luni, desi ei abia la 10 luni i-a aparut primul dintisor si acum are doar 2 – incisivii de jos.Pediatra imi spusese ca ii sunt inflamate gingiile si ca mai mut ca sigur ii vor iesi incisivii de sus, ba chiar si caninii…mda! Eu sunt in continuare foarte sceptica, pt ca nu am zarit inca urma de rozator nou…dar m-am resemnat. Clar de la dinti nu mananca!

In ziua 2 i-am facut chiar si o ecografie abdominala, la recoamdarea pediatrei, ca sa se convinga mami ca lipsa poftei de mancare a maimuticii are drept cauza moftureii de maimutica alaptata (inca), nu, Doamne-fereste, vreo cauza medicala.

In ziua 3, deja ii aparusera cateva bubite rosii pe maini si picioare, care se extinsesera rapid pe fese (Liz nu a avut niciodata iritatie de scutec, desi e nascuta vara), ba chiar si pe talpi. Clar de la caldura sunt…a spus si pediatra! In seara a doua, Liz iar era agitata, incepuse sa isi scarpine talpile de cearsaf…ca sa ii calmez mancarimile, i-am facut masaj cu Supliform – imi spusese o mamica draga de baietel ca este bun pentru bubitele de ciupituri de tanatari. Este un gel mentolat, antiinflamator – eu il aveam in casa pt ca este si anticelulitic (stiuland circulatia). Liz a dormit ca un ingeras.




In ziua 4 deja avea mult mai multe bubite si se vedea clar ca ii apar alte noi, initial puncte mici rosii, ca ulterior sa se extinda…off, Bubico mic!





Fuga iar la pediatru: diagnostic – boala maini-picioare-gura.

Poarta aceasta denumire deoarece se manifesta, printre altele, prin eruptii rosii prezente pe lateralele si in spatele degetelor de la maini si de la picioare, pe palme si pe talpi, precum si in zona buzelor sau pe limba. Boala este una virala, provocata de un virus din grupul enterovirusilor, care poarta denumirea stiintifica de virusul Coxsackie A16.



Simptome

- febra mare: precede cu 24-48 de ore aparitia eruptie; frecvent este  usoara/moderata : 38-39C

- dureri in gat

- o senzatie permanenta de rau

- leziuni rosii, dureroase, care apar pe limba, picior si pe degete

- iritabilitate, stare de agitatie continua

- pierderea poftei de mancare


Perioada de incubatie, adica timpul scurs din momentul infectarii si pana la aparitia semnelor si simptomelor este variabila, in medie 3-7 zile. De cele mai multe ori, febra este primul semn al existentei acestei boli in organismul copilului, urmata ulterior de dureri in gat si de un apetit scazut. La una sau doua zile dupa prezenta febrei, apar bubite dureroase in gura sau chiar in gat. La distanta de una sau doua zile isi vor face aparitia si eruptiile de pe maini si picioare. Leziunile veziculoase se ulcereaza si lasa adevarate rani in gurita copilasilor facand imposibila alimentatia; se pare ca, cel mai bine tolerat este laptele rece, singurul care nu determina usturimi in momentul contactului cu mucoasa bucala.


– Liz a fost exact pe acest tipar!



Cauze

Acest tip de infectie apare in special in urma ingerarii. Virusul se transmite de la persoana la persoana in urma contactului cu saliva, cu secretiile nazale sau cu cele provenite din gat ale persoanei bolnave.

Aceasta boala apare in special la copiii mici, din cauza tendintei lor de a baga mana in gura, precum si din cauza schimbarii dese de scutece. 

 Nu imi este foarte clar de unde a contactat Liz acest virus…cu siguranta de la locul de joaca, desi ea nu se joaca in nispis, decat foarte rar, si nu baga in gurita nimic de pe jos…



Ziua 4: Liz nu a papat nimic pana la orele 13.00 (inca doarme, de vreo 3 ore aproape), are o stare de soomnolenta, lipsa de energie si temperature corpului scazuta: 35.3, masurata sub brat.

Va tinem la current cu evolutia bolii! Eu cred ca am atins punctual maxim si acum este in etapa de vindecare! Sa speram ca asa e!



Masuri de precautie

Copilul va purta infectia in organism saptamani intregi dupa ce simptomele au disparut, ceea ce inseamna ca el inca poate transmite boala altor copii sau adulti. In cazul adultilor, ei pot transmite altora boala fara sa manifeste nici un fel de simptome, in majoritatea cazurilor.

Ei bine, eu cred ca fac parte din minoritate…De astazi dimineata (ziua 4 pt Liz), mami are o stare generala mai proasta, cu o senzatie ca la gripa (ma ustura pielea, ma dor muschii, piele fierbinte, frisoane), febra (in 20 de minute a crescut rapid 38.6, masurata sub brat…in zi caniculara, eu stau cu pullover de lana) alternate stari de caldura, cu greata si lipsa poftei de mancare, dureri in gat...sa speram ca nu de la acest virus sau ca simptomele sa se limiteze la atat.



Complicatii

Cea mai cunoscuta complicatie provocata de acest tip de boala este deshidratarea. Eruptiile aparute provoaca durere in gat si in gura, facand inghitirea dificila si dureroasa. Parintii insa trebuie sa aiba grija ca bolnavul sa primeasca o cantitate suficienta de lichide. In cazuri severe, se recomanda administrarea de lichide pe cale intravenoasa.    


De cele mai multe ori, boala mainii, piciorului si gurii nu dureaza decat cateva zile, implicand febra si alte simptome medii ca gravitate. Exista insa si cazuri extrem de rare in care virusul care declanseaza boala sa duca la complicatii mai grave:

- meningita virala - aceasta reprezinta o infectie si o inflamatie a meningelor (cele trei membrane care invelesc creierul si maduva spinarii). Boala este una usoara si de multe ori se vindeca de la sine.

- encefalita - este o boala rara, consta in inflamarea creierului si poate duce la deces.



Tratament

Nu exista un tratament anume pentru boala mainii, piciorului si gurii. In cele mai multe dintre cazuri, boala se vindeca in maxim 10 zile. Tratamentul este suportiv si simptomatic, ceea ce inseamna ca nu poate fi tratata cauza ci doar alinate simptomele. De subliniat ca tratamentul antibiotic nu-si justifica utilizarea fiind vorba de o infectie virala.

Noua pediatra ne-a recomandat insa urmatoarea schema de tratament: nurofen si panadol, alternative, la 4 ore, cate 5 mg, eventual si claritine sirop (aici sunt sceptica) si o mixtura mentolata pt calmarea mancarimii, copil izolat in casa si fara contact cu alti copii.



Surse:

experienta proprie :D
http://www.pediatrucluj.ro/2011/12/25/boala-gura-mana-picior/

Izzie Lizzie - roseola infantum - 1 an si 8 luni

Lizzie are 1,8 ani si pana acum a fost un copil sanatos, in sensul ca nu a avut probleme de colici, nici la eruptia dentara (are 8 dinti si 4 molari), nici raceli. Insa prietenul ei cel mai bun, Domnul Degetel (pe care il suge inca din burtica) i-a adus 3 infectii virale: maini-picioare-guraadenovirus si acum, mai nou, roseola infantum! si asta desi inca nu merge la cresa!

Diagnosticul de roseola infantum vine dupa 4 zile de cosmar, dintre care 3 zile de febra inexplicabila (initial am crezut crezut ca e de la eruptia caninilor). Vineri seara Lizzie a inceput sa faca febra (peste 38,3). Am crezut ca e de la canini, asa ca nu ne-am ingrijorat, desi ea nu a facut niciodata febra la eruptia dentara. In acelasi timp a inceput sa scuipe mancarea solida si usor-usor sa refuze orice insemna hrana, desi cerea papa. Arata cu degetul la gura, indicand ca o doare si cand era intrebata unde e buba, raspundea: gat, gat!

Luni dimineata am inceput sa vizitam doctorii: am fost la pediatru, i-am recoltat analize de sange, i-am facut e ecografie abdominala (totul normal). Analizele de sange indicau o infectie in corp, impotriva careia organismul ei nu lupta: CRP marit si LEUCOPENIE CU NEUTROPENIE SI LIMFOPENIE, RARE LIMFOCITE REACTIVE (adica leucocite, neutrofile si limfocite scazute). Alte simptome: gat rosu si un mic punct alb de puroi pe o amigdala. De cateva zile, Lizzie se schimonosea un pic atunci cand facea pipi, lucru care i-a determinat pe doctori sa suspecteze si o infectie urinara, corelata cu o amigdalita pultacee. Luni seara am facut o vizita si la camera de garda a Spitalului Universitar de Urgenta, unde ni s-a pus acelasi diagnostic: amigdalita pultacee.

Tratament: antibiotic zinnat si probiotice.

Usor de zis...Lizzie nu a luat pana acum deloc antibiotice, iar antitermice o singura data, atunci cand a facut maini-picioare-gura, care a debutat la fel cu 2 zile de febra…ea nu bea decat apa si lapte (dat cu lingura), nu a baut niciodata ceai sau suc, refuzand total, asa ca a fost o intreaga distractie sa isi ia nurofenul...cu vorba buna nu merge nici macar atunci cand e sanatoasa si cooperanta. E foarte incapatanata si nu inseamna clar nu. Tinuta si un pic de nasuc, ca sa isi deschida gurita, tot nu reusesti mare lucru: isi tine dintii inclestati si daca reusesti sa ii strecori un pic de nurofen cu lingurita sau seringa din dotare, il tine in gura si ti-l scuipa intre ochi in secunda urmatoare...e foarte comica, daca nu esti in postura parintelui disperat ca nu isi poate trata copilul...se lupta si se zbate, se incordeaza ca un arlechin si gaseste toate metodele sa se impotriveasca...aici mai avem de lucrat, dupa ce se face bine, voi gasi o metoda sa o conving cu vorba buna!

Bun...la urgenta ne-au recomandat si ei sa incepem imediat tratamentul cu zinnat, sa nu mai asteptam recoltarea probelor de urina pt urocultura (de 5 luni incercam cu pungulita sa ii recoltam si nu reusim), pt ca oricum si amigdalita pultacee e infectioasa, contagioasa, etc...asta pe la ora 9 seara. Tot atunci am observat pe obrazul ei un punct rosu suspect, intuitia de mama mi-a sugerat ca ar putea fi o boala virala (si nu una bacteriana, care necesita antibiotic), insa presiunea tatalui disperat (:D) si a doctorilor m-au determinat sa accept sa incepem din seara aceea tratamentul cu zinnat, desi eu sugerasem sa asteptam pana dimineata, sa vedem daca reusim sa recoltam urocultura...si iar da-i si lupta cu maimutica sa ii administrezi doza de antibiotic, respectiv 5 ml, din care nu cred sa fi inghitit nici macar 2...

A doua zi, adica marti, pe la 7 dimineata, Lizzie era plina de bubite mici si rosii pe fata.
 
 
 
 
Initial am crezut ca e o reactie alergica la antibiotic, asa ca fuga la pediatru iar, care ne-a recomandat sa intrerupem tratamentul cu antibiotic si sa asteptam o zi sa vedem daca asa-zisa alergie dispare. Faptul ca febra a incetat brusc dupa eruptie m-a determinat sa intreb pediatrul daca nu poate fi si roseola infantum (de care auzisem la o buna prietena a mea), lucru aprobat de medic (da, seamana foarte bine cu roseola): dupa 3 zile de febra si gat rosu, corelate cu inapetenta, au aparut bubitele, a incetat febra si a inceput si ea sa pape usor-usor (adica 3 linguri de supa si 2 de iaurt). Oricum, aceste zile au lasat iar o amprenta pe silueta ei, abia luase si ea vreo 200 de garme, acum la fix 1 an si 8 luni are iar 10 kg, la 87 cm...

Miercuri dimineata, Lizzie arata ca un Bubico mic: mici bubite rosii pe toata fata, extinse acum si pe burtica si spate si foarte putin in zona superioara a picioarelor si usor pe maini. Mergem iar la pediatru, recoltam exudate faringian si nazal, fixam o pungulita pt urocultura, bem apa la greu si asteptam...nimic! copilul destept a refuzat sa umple pungulita!

Pediatrul ne-a recomandat sa mergem si la Matei Bals, la spitalul de infectioase, sa ne confirme diagnosticul…mare greseala din partea mea sa accept!

Am mai avut o experienta cu Matei Blas la internarea cu adenovirus si nu a fost una placuta…dar am zis ca mergem repede la camera de garda, ne vede un doctor rapid si plecam acasa…de unde?! Am ajuns la camera de garda, asteptam vreun sfert de ora, izolate intr-o camera, pana vine doctoral de garda…o doctorita la vreo 65 de ani, fixata pe protocolul invechit: vreti internare? Nuuuu! In niciun caz! Mda, copilul arata mai bine, daca nu mai face febra si avand in vedere ca sunteti din Bucuresti, nu e musai sa va internati! Ne-a spus ca roseola infantum se face mai degraba pana in 6 luni (?? Really!) si ca ar putea fi o forma de rujeola/rubeola, desi Liz e la zi cu vaccinurile, asa ca ne-a recomandat sa stam sa ii recolteze pt virusologie…desi intuitia imi spunea sa nu mai chinui copilul inutil cu analizele, am fost de accord, gandindu-ma ca nu poate sa dureze prea mult…la medlife ii recolteaza in 10 secunde!

Off…saraca Lizzie! A venit o asistenta cam batrana si foarte irascibila, care a chemat in ajutor o a doua asistenta, la fel de in varsta. Fara sa isi puna manusi (imediat le-am luat la intrebari), fara sa se spele pe maini inainte, cu metoda invechita de a tine copilul culcat si imobilizat (desi le-am spus ca pana acum ii recoltasem analize, tinand-o in brate, in fundulet), au stat si-au tot cautat-o pe Lizzie de vene pana m-am enervat si am plecat de acolo!

Mi-am jurat ca e ultima data cand mai ajung la Matei Bals, unde am avut numai experiente neplacute…acum Lizzie e acasa, in patut, doarme ca un ingeras…e franta de oboseala dupa 3 zile de vizitat 10 doctori diferiti!

Pana acum a fost prietena tuturor doctorilor (noi si mergem foarte des) si statea mereu la palpat si masurat ca un miel la taiere…nu zicea nimic si coopera 100%...se pare ca iar avem de lucrat la acest capitol!

Speram sa fie cu adevarat roseola infantum, o sa incercam in perioada urmatoare sa recoltam si proba de urina (dar cel mai probabil la baie, din jet direct, fara pungulita), ca sa stea mami linistita…si speram ca Lizzie sa nu fi fost foarte darnica cu acest virus, pt ca duminica (in a 3 zi de febra) si-a vizitat verisorii, unul de 2,5 ani si unul de doar 5 lunite…J

Izzie Lizzie - jurnal de 1 an si 9 luni (21 de luni)

Pe 6 martie 2012, maimutica implineste 1 an si 9 luni!
 
 
 
De la ultimul bilant (de 18 luni) sturlubatica Izzie Lizzie a mai bifat o boala a copilariei (roseola infantum), asa ca a stagnat in greutate. Are cam 10,5 kg si 88 cm (mai inalta cu 1 cm decat verisorul Gogo la aceeasi varsta, insa mai slabuta cu 1,6 kg). 8 dinti (incisivii) si 4 molari.
A acumulat insa foarte multe cuvinte in vocabular, repeta cam 50% din ce ii spun si a inceput sa formuleze si scurte propozitii: e bun, nu e bun, nu mai e, asta e mama, nu vreau asta.
Programul ei e cam asa: se trezeste intre 7 si 9, doarme intre o ora si 2 ore la pranz iar seara adoarme intre 10-11. Papa in total 300 ml de lapte praf (dat la lingura, 150 dimineata si 150 seara), supa/ciorba cam 4 polonice pe zi (dat in 2 reprize), carne cam 3 linguri pline, un iaurtel de 150 grame, o banana si jum de mar/portocala. Ii gatesc fara sare/zahar insa ii dau sa guste, daca vrea, din mancarea noastra: din ciorba noastra, de ex.
Nu stie de dulciuri, insa mai primeste ocazional cate o bucatica mica de ciocolata de 70-80% cacao.  Stie ca locul ei e in frigider si se duce la el, pune mana pe usa si un degetel la gurita si cu o voce suava cerseste:buuun, buuun! Cand ceva nu ii place (si sunt foarte multe mancaruri care nu ii plac), zice foarte hotarata: Nu! Nu-i bun (pronuntat intr-o singura silaba).
Ziua mai ciuguleste un pic de paine cu unt, bucatele de snitel, mozzarela (e singura branzica pe care o accepta si asta foarte rar), paste, rosii, pizza facuta in casa...nu are o mancare preferata, pe care i-as putea-o da oricand si oricat, insa singurul lucru care nu poate efectiv sa lipseasca e gadi-gadi! Gadi-gadi sunt pastilutele mastciabile cu proplis si vitamina C sau eccinaceea. Stie sa le suga inca de la 1 an si un pic...e innebunita dupa ele, ar manca o cutie intreaga (pediatri ne-au asigurat ca poate manca mai multe pe zi, deoarece excesul de vit c se elimina in urina). Am gadi-gadi peste tot: in toate buzunarele, gentile, sertarele, in masina. E singurul lucru cu care o pot santaja 100%. Functioneaza intotdeauna! Pastilele ii plac mult de tot (isi ia singura pastiluta de vigantoletten cu apa), insa siropuri nu ia nici cu forta (deoarece ea nu bea decat apa, laptele fiind dat la lingura. Nu a baut niciodata ceai sau suc). Cand a avut roseola si a facut febra 2 zile a fost un adevarat chin sa ii dam antitermicele. Ti le scuipa efectiv in fata!
Ii place sa se spele pe dinti, insa ma lasa sa o spal eu intai si apoi insista si ea. Eu o spal cu pasta de dinti gennadent junior de la plafar (are 98% substante naturale, fara fluor, fara spumanti, fara parabeni, cu argila. Costa 6,5 lei). Numai pasta asta accepta!
Cu doctorii e prietena la catarama. Nu de alta, dar am investit mult in aceasta relatie! Sta la consultat/ascultat/masurat si dezbracat ca un miel la taiere. Deschide gurita cand i se spune, sta linsitita cand ii e ascultata inimioara, a stat si la dentist cand am fost la control, a stat si la ecografie abdominala sau de cord. La analizele de sange (i-am facut de vreo 9 ori pana acum) maraie un pic, mai mult de control, fara lacrimi, insa nu se zbate si nu protesteaza prea mult. O data a chiar aplaudat la sfarsit.
E innebunita dupa baie! Baia pt ea reprezinta un alt mijloc de santaj...ar face orice pentru o baie. Nu o poti scoate din cada decat cu forta si cu urlete. Nu protesteaza nici la spalatul pe cap, uneori se spala singura si pe par.
Degetelul a ramas prietenul ei cel mai bun! Am incercat sa ii punem chiar si usturoi (pe care nu il suporta deloc), insa a continuat sa il suga fara sa se strambe prea mult. I-am pus si urgo (i l-am desenat sa il accepte usor) insa il sugea cu tot cu urgo. I l-am pansat cu fasa, insa a inceput sa il suga pe cel de la mana dreapta...deocamdata nu avem o solutie. Mai ramane sa incercam oja mavala si sa asteptam momentul intrarii la cresa, unde poate puterea exemplului altor copii o va determina sa renunte.
E foarte cocheta, ii place sa se priveasca in oglinda, mereu probeaza prin casa cate o caciulita, esarfa, bluzita...e absolut nebuna dupa pantofi...are sertarul ei cu vreo 5 perechi de cizmulte/adidasi/pantofiori noi, mai mari, pe care ii probeaza zilnic. I se pune pata pe cate un articol de imbracaminte sau incaltamine si pana nu adoarme nu i le poti scoate.
Ii place sa danseze (are niste miscari de robocap superbe), sa scrie (stie de pe la 10 luni sa scrie cu pixul), ii plac gadgeturile (stie sa umble si cu ochii inchisi pe telefon, tableta...atenteaza si la laptop), ii plac foarte mult cateii si porumbeii (ceea ce si vede zilnic cu zecile la noi in zona), si nu-i place sa stea sau sa se joace singura absolut deloc!